luni, 5 aprilie 2010

pustiu

Umbrit fiind acest zid de multe regrete
clipe incerte,pline de marionete
strict ghidate si vesnic obligate
sa aleaga ce ei vor
sa vada ce ei cred
si mai presus de tot
sa-si gaseasca un loc
pustiu,devenind apoi sicriu
uitat pe veci si parasit
intr-o prapastie fara de final
in care le arunci
pentru a crea mult jar si scrum.

Un comentariu: